BluePink BluePink
XHost
Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

UP
- Latinitate
- The latin people
- TOUS PARENTS, TOUS DIFFERENTS...
- Latinitatea în spatiul rural maramuresean
- Latinité dans l'espace rural de Maramures

1. La latinité et la sculpture
2. La latinité et l'architecture
3. La latinité et la musique
4. La latinité et la littérature/langue
5. La latinité et notre quotidien
6. La latinité et les autres cultures
7. La latinité et l'histoire
8. Qu`est-ce que signifie la latinité pour moi?
9. La latinité et le thêatre

8.
Latinitate

Uneori imi place sa stau de vorba cu bunicul.Intr-o zi l-am intrebat ce stie despre latinitate.
Mi-a spus ca limba latina este limba pe care au vorbit-o stramosii nostri, romanii.Mi-a mai spus ca limba latina a fost vorbita pentru prima oara in Latium,o mica regiune din centrul Italiei.
Dupa convorbirea cu bunicul meu, am observat ca multe cuvinte din limba romana au la baza cuvinte din limba latina.
Noi, in Romania ,in orice colt, vorbim aceeasi limba, limba romana.
Despre latinitate aminteste si monumentul de la Adamclisi,ridicat de imparatul Imperiului roman,Traian.
Adamclisi,ca si limba romana va aminti mereu romanilor despre stramosii nostri,romanii.

Baicu Diana-Raluca, Clasa a IV-a A
Colegiul Economic, Calarasi , Romania
Coordonatori: Invatator, Maria RADU
Prof. Florica IONITA

 

Spoiala Leon Baicu Diana Cuprinsu Alexandru Spoiala Leon
Maxim Alexandra

 


The latin people

I sometimes like simply talking to my grandfater.One day I asked him what he knew about latinity.
He told me that Latin is the language spoken by our ancestors the Romans.He also told me that Latin was first spoken in Latium,a small region in the middle of Italy.
After my discussion with grandpa,I noticed that a lot of Romanian words come from latin.
We the Romanian people ,speak Romanian all over the country.
The monument from Adamclisi,build by the Roman Emporor,Traian,reminds us about latinity.
Adamclisi and the Romanian language too,will always remind the Romanians their ancestors,the Romans.

Baicu Diana-Raluca, IV th form
Economic College, Calarasi, Romania
Coordonators: Maria Radu
Florica Ionita

 

TOUS PARENTS, TOUS DIFFERENTS...

C'est le titre de l'exposition permanente au Musée de l'Homme de Paris…..mais la latinité c'est une parentèle en plus… !!!!!!

Voilà une interview au Collège « Jean Piaget » de La Spezia en Italie. Là où, comme en peu partout en Europe, la diversité et l'intégration des gens est quotidienne.

Alcuni ragazzi del Laboratorio- Internet- Français (Marco, Andrea, Paolo, Antonio, Chiara e altri) intervistano compagni di altre nazionalità (Ionut, Nicoleta, Julia, Dairis, Abdel ….) sul tema della

LATINITA' delle nostre Lingue.

LA LATINITÉ

Andrea (IVe): Da che paese vieni ? Qual è la tua Lingua madre ?
Ionut (Ive): Vengo dalla Romania e la mia Lingua madre è il Rumeno.Sono in Italia da poco.
Andrea : Hai avuto difficoltà ad imparare l'Italiano ?
Ionut: No perché alcune parole rumene sono simili all'Italiano. Ho anche amici di lingua spagnola…e anche lo Spagnolo è facile da capire , per me.
Andrea: Sai che la tua lingua, come l'Italiano, è una Lingua neo-latina ? Sai che cosa vuol dire “neo-latina” ?
Ionut: Certo, il Rumeno, il Francese, lo Spagnolo, l'Italiano…..sono lingue che provengono dal Latino, la lingua degli antichi Romani. Hanno tutte qualcosa in comune.

Paolo (Ve): E voi, ragazze , da dove venite ? Che lingua si parla nel vostro paese ?
Dairis, Francina, Nicaury: Il nostro paese d'origine è Santo Domingo e la nostra Lingua materna è lo Spagnolo. Da noi però si parla anche il Francese e il Patois Creolo, ad Haiti.
Paolo: Per voi è stato facile imparare l'Italiano?
Nicaury: Abbastanza, l'Italiano per me è una lingua semplice da parlare,le parole si capiscono facilmente.
Dairis: Alcune parole spagnole sono quasi uguali a quelle italiane : amigo, por favor, ciao…
Francina: Anche “Stupido” ! “Scusa”, “come va” ….in spagnolo cambia solo un pò la pronuncia.
Nicaury: In Italia ho ritrovato delle feste come nel mio paese, il Carnevale, per esempio, però a Santo Domingo il Carnevale è molto più vivo e colorato.

Marco (Ve): Et toi Abdel ?
Abdel (VIe): Moi, je viens d'Algérie, je parle couramment l'Arabe et le Français.
Marco: Ci sono parole simili in Italiano e nella tua lingua?

Abdel: En Arabe, non! Mais en Français, oui ! parfois les mots sont tout à fait semblables par exemple “facile” …mais la phonétique est différente.
Marco: Secondo te, perché ci sono queste somiglianze ?
Abdel: Ah! Je ne sais pas, peut-être c'est à cause de l'origine des langues …elles viennent du Latin, je crois !
Marco: Ti sembra importante questo legame fra le lingue che vengono dal Latino ?
Abdel: Oui, pour parler avec tout le monde et puis pour les traditions …c'est important !!!!

Chiara (Ve): Tu da dove vieni, che lingua parlate nel vostro paese ?
Dany (Ve): Vengo dall'Ecuador …da noi si parla Spagnolo. Gli Spagnoli ci hanno lasciato la loro lingua e anche un po' la loro cultura.
Chiara: Trovi che ci siano legami fra la tua cultura e quella italiana? Hai trovato delle somiglianze?
Dany: In Italia ho trovato il Carnevale, un po' come nel mio paese e anche certe feste religiose. Anche il mangiare non è tanto diverso… la Scuola invece è più dura qui in Italia!

Davide (IVe): Julia , Nicoleta, voi siete rumene, sapete che anche la vostra lingua viene dal Latino?
Nicoleta (IVe): Si, come l'Italiano, il Francese, il Portoghese…nell'antichità anche la Romania faceva parte dell'impero romano.
Davide: Ci sono parole simili in Italiano e in Rumeno ?
Nicoleta: Si, per esempio : strada, parco, casa, amic….. assomigliano moltissimo!
Davide:
Davvero ?!! Si usano parole latine nella tua lingua? Noi, in italiano diciamo:
Ultimatum, Raptus, Lapis, Agenda, Homo sapiens …sono parole latine queste.
Nicoleta: Anche da noi : Virus, Curriculum, Junior, Forum, Media …. Nel medio Evo il Latino era un po' come l'Inglese oggi, una lingua di comunicazione.
Davide: Ci sono tante parole italiane che vengono direttamente dal Latino come: Repubblica, Scuola, Università, Senato…
Nicoleta: Si, anche nella mia lingua è così.

Antonio (IVe): Julia, anche tu sei rumena, come Nicoleta, secondo te, la Latinità è un legame importante per le nostre lingue ?
Julia (IVe): Penso di si. Ci sono anche tradizioni comuni, da noi “Martie” è la festa della prima vera e ….delle donne; anche in Italia a marzo si regala la mimosa alle donne e in Francia il mughetto per il 1° maggio . “C'est le renouveau !!!!” Poi ci sono tante feste religiose comuni …..e altre feste come il Capodanno che era la festa latina del Solstizio d'inverno o il Ferragosto (feriae Augusti).
Anche certi nomi di persona, come i nostri due “Antonio – Julia”, vengono dal Latino.
Lorenzo: Eh già !!! è vero!!
Ciao Marco! Ciao Paolo !…….anche voi venite …dal Latino ?!!!!
Ve li portate bene i vostri….duemila anni !!!!!!

Anna Luisa Tacoli
Scuola Media « Jean Piaget – 2 Giugno »
La Spezia - Italie

 

Latinitatea în spatiul rural maramuresean

Duminica dimineata. Cântecul cocosului îl gaseste pe sateanul din Rogoz facându-si rugaciunea senina la rasaritul soarelui. Acesta, instalat în carul sau de foc, saluta (salutare din latina a dat sarutare în româna) aspra fata a taranului. Dupa botezul sfânt al apei din fântâna, taranul îsi scalda un pic privire si în spatiul sau vital:fântâna, carul, teiul ce domneste lânga maiestuoasa poarta de lemn, pârâul în care femeia sa a laut toalele.

Fântâna, car, tei , a la…mai are el nevoie, acest om aproape contemporan cu Isus Hristos, sa-si dovedeasca latinitatea? Nici pe departe. „Carpe diem” îi curge în sânge. Stramosii sai l-au învatat onoarea si contemplarea.

Apoi, mândru în costumul lui de duminica, urca un mic deal. Acolo sus, printre „monumentele”- morminte (dubletul vine din acelasi cuvânt latin „monumentum), ale celor plecati putin, va spune o celebra rugaciune ce-l va face pe orice savant-expert în latina sa creada ca a auzit vocea unui popor asa-zis stins:”Tatal nostru care ne esti în Ceruri…”.

Dar sa lasam pentru o clipa deoparte filosofia si sa-l urmam pe taranul ce a venit aici supus în fata lui Dumnezeu. Stupoare, aici nici o urma de latinitate, ci prezente aproape tangibile. Cum ar fi Masa Mosilor ( Foto 1 ), un veritabil Senat Roman. Biserica are acoperisul asimetric pentru a proteja acest spatiu sacru. Exista incrustatii facute în lemn, desemnând clar rangul ierarhic al comesenilor. Si apoi mica ferestruica ce da catre altar, un veritabil cadran solar ce raspândeste o lumina divina în timpul sarbatorii Adormirii ( Foto 2 ). Privirea este atrasa de asemenea de caii ce finalizeaza în mod savant înlantuirea de grinzi exterioare: cei albi celebrând soarele si Nunta si cei negri, purtatori ai sufletului catre nemurire. Sa remarcam si crucile celor care dorm aici, ele sunt cruci latine.

Sa nu-i tinem acestui taran un discurs despre radacinile sale latinesti. Sa-i citim în schimb o lista de cuvinte si sa-l privim în ochi. O va considera drept o dulce rugaciune de duminica: : altare, credo, chrestianus,crucis, communicare inclinare, peccatum, rugare, sanctus… ( Foto 3 ).

Revenind în sat, cineva ne vorbeste de dealul Lupoaicei. Coincidenta ?

Parasim acest univers superb, situat la cinsprezece kilometri de liceul nostru pe deplin convinsi ca lupoaicele din codrii din împrejurimi ar mai sti înca sa alapteze doi frati gemeni ce vor cuceri lumea .

Gabriela Roman, a XII-a D (stiinte sociale), coordonata de profesor Muresan Sebastian
Liceul Teoretic “Petru Rares”, Tg. Lapus, Maramures , Romania

 

Latinité dans l'espace rural de Maramures

Dimanche matin. Le chant du coq trouve déjà le villageois de Rogoz faisant sa prière sereine au lever du soleil. Celui-ci, installé dans son chariot de feu, salue(salutare du latin a donné baiser en roumain)l' âpre visage du pa y san . Après le baptême sacré de l'eau de sa fontaine, le paysan repose un peu ses yeux sur son espace vital :la fontaine, son chariot, le tilleul qui règne à coté du portail majestueux en bois, la petite rivière où sa femme a lavé les couvertures.

Fontaine, chariot, tilleul, laver …a-t-il donc besoin, cet homme qui est presque contemporain à Jésus Christ, de prouver sa latinité ? Pas du tout. « Carpe diem » coule dans son sang. Ses ancêtres lui ont appris l'honneur et la contemplation. Quelque temps après, fier dans son costume de dimanche , il monte une petite colline. Là-haut, parmi les « monuments »-tombes de ceux qui sont un peu partis, va dire une prière qui fera tressaillir n'importe quel savant expert en latin qui croira avoir entendu la voix d'un peuple ainsi dit éteint : « Notre père qui es dans les Cieux… ».

Mais laissons pour un instant de coté la philosophie et suivons le paysan qui y est venu , soumis devant Dieu. Stupeur, ici , pas des traces de latinité, mais présences presque touchables. Telle La Table des Vieux (Photo 1 ), un véritable Sénat romain. L'église a le toit asymétrique pour protéger cet espace sacré. Il y a des incrustations faites dans le bois, désignant clairement le rang hiérarchique des convives. Et puis la petite fenêtre qui donne vers l'autel , un véritable cadran solaire dissipant une lumière divine pendant la fête de l'Assomption (Photo 2 ). Le regard est attiré aussi par les chevaux qui terminent le savant enchevêtrement des poutres extérieurs :les blancs célébrant le soleil et les Noces et les noirs porteurs de l'âme vers l'éternité. Remarquons que les croix de ceux qui dorment ici sont des croix latines.

Ne tenons pas un discours à notre paysan sur ses racines latines . Lisons-lui en échange une liste de mots et regardons-le dans les yeux. Il va la considérer comme une douce prière de dimanche : altare, credo, chrestianus,crucis, communicare inclinare, peccatum, rugare, sanctus…( Photo 3 ).

En revenant dans le village, quelqu'un nous parle de la Colline de la Louve. Coïncidence ?

Nous quittons ce village superbe , situé à quinze kilomètres de notre lycée tout en étant convaincus que les louves des bois des alentours sauraient encore allaiter deux frères jumeaux qui conquerront le monde.

Photo1. La Table des Vieux ou “le Sénat latin” duVillage de Rogoz
Photo2. La petite fenêtre de l'église de Rogoz, un quadran solaire savamment construit.
Photo3. Le paysan qui connaît, sans le savoir, le

Gabriela Roman de XII-ème D (sciences sociales ), coordonnée par le professeur Muresan Sebastian
Lycée Théoriqe “Petru Rares”, Tg. Lapus, Maramures, Roumanie

Copyright ©
Webmaster Mihail Neagu